viermele:
permalink: http://www.clubliterar.com/texte/viermele.html
maratonistul

viermele:

eu nu pot afirma că am inventat ceva. nici măcar
poezia. sunt un păianjen cârpit la repezeala în
pielea tatei. filozofelile mele despre poezie mă
ajută să-mi trec viaţa dintr-o mână în alta. de pe
un picior pe altul. ca o minge de fotbal.

totuşi vanitatea mă face să văd în carnea scofâlcită
a străzilor ceva mai mult. în staţie când aştept să vină
un 41 îmbâcsit de trupuri mă pregătesc pentru
picătura chinezească. mama cu privirea ei îmi arată
golul de lângă mine în care ar putea intra o femeie.

poezia e de vină. ea mi-a ţinut loc de femeie. de ţigară.
de băut. de viaţă. sunt un păianjen cârpit la repezeala
în pielea tatei. ca o decoraţie îi stau pe piept în stânga.
totuşi vanitatea mă face să-mi dreg trecutul cu ceva
căptuşeală poetică izolantă fonic. voi rămâne un sedus.

pentru un vierme moartea nu înseamnă nimic. un măr sau
un trup proaspăt intrat în mormânt e tot aia. dar rătăcit
în părul iubitei el devine un cercel. poezia e de vină.
filozofelile mele despre ea mă ajută să-mi trec viaţa
dintr-o mâna în alta. de pe un picior pe altul.
ca mingea de fotbal înaintea penaltiului decisiv.

Comentarii

radu vancu
09:23:00, miercuri, 23-07-2008
Harold Bloom, daca ar citi textul tau, l-ar trece fara indoiala la paragraful "Tessera" din "Anxietatea influentei" - asta, fireste, daca l-ar fi citit pe Mazilescu ("sunt singur am inventat poezia" etc.) :) E prima ta poezie pe care o citesc si-mi place. Un pic cam prea grava, un pic cam prea declamativa (fa si tu o statistica a cuvintelor grele, moarte, mormant, vierme, viata, inima, vierme, femeie, poezie etc. si o sa vezi ca e cam necreditabil de densa), lipsita aproape complet de dezinhibarea colocviala a poeziei americane (drept pentru care dragul & admirabilul Catalin Lazurca te va amenda si ma va amenda, n-am nici o indoiala, desi mie poezia americana imi place cat si lui), replica ta intertextuala la Mazilescu e, pentru mine, cat se poate de credibila.
pe scurt: ...

radu vancu
11:02:00, miercuri, 23-07-2008
Uite totusi si o chestie care iti erodeaza un pic, in ochii mei, credibilitatea: de ce nu-ti admiti debutul real, cel de la Alfa, cu volumul (saptezecisto-pasunist denumit) "Cerul in cuvinte"?
pe scurt: ...

maratonistul
12:09:00, miercuri, 23-07-2008

Salutare, acea plachetă apărută în vremea studenţiei, la editura Alfa s-a născut mai mult din iniţiativa poetului Nicolae Panaite decât din nevoia mea de afirmare. I-au plăcut textele cu atmosfera lor neomodernistă pe filiera nichita stănescu-marin sorescu-ioan alexandru si altii(si pe undeva si vocea mea poetică destul de nesigură). entuziasmat de propunerea lui am acceptat ideea publicării. dar în timp ce aşteptam apariţia plachetei am început să recitesc poemele până am ajuns să le urăsc şi să realizez că făcusem o greşeală. erau încă necoapte. când a ieşit cartea, mare parte din tiraj l-am făcut cadou. nu a ajuns în librării şi nici nu a avut lansare în Iaşi. pentru mine a fost o surpriză s-o regăsesc peste 3 ani pe net. se numeşte "Cerul în cuvinte" dintr-un motiv foarte simplu, in vremea studenţiei am trecut printr-o perioadă mistică intensă, în care lecturile teologice si filozofice mi-au vânat continuu poezia. iată cauzele pentru care "Cerul în cuvinte" e o plachetă pe care în alte condiţii nu aş fi publicat-o. şi azi resimt o uşoară mânie în ce o priveşte. poate dacă aş mai fi aşteptat un an sau doi ieşea ceva mai bun, de altfel am refăcut complet acea plachetă şi zace acum în sertar cu titlul de "primele entorse".

 

pe scurt: ...despre Cerul in cuvinte

Komartin
12:13:00, miercuri, 23-07-2008
nu e un poem bun, îmi pare rău, ci o aglomerare de aforisme şi de încercări de dialog cu Marea Poezie. cam aşa ceva face radu însuşi, dar mult mai bine :)
pe scurt: ...