Mai presus de toate nu uitaţi: veţi avea de-a face cu bărbaţi viteji,
şi va trebui să daţi ochii cu ei. Nu trebuie să-i dispreţuiţi.

Eu sunt, după cum ştiţi, ca orice soldat profesionist,
Un om profund religios: un soldat adevărat trebuie să fie.
Şi prin urmare cred că războiul se va termina până a doua zi de Paşte.
Dar trebuie să adaug cu sinceritate că unii dintre fraţii mei ofiţeri,
Nu mai puţini credincioşi decât mine, cred că va mai ţine până la Rusalii.
Alţii, de partea agnosticilor (pe care eu nu-i condamn)
Îşi închipuie că toată treaba va ţine până la concediul din vară.

Oricum ar fi, la un moment dat în timpul apropiat,
Trebuie să ne aşteptăm la o Invazie...şi nu la o invazie de pe mare.
Trupe nenumărate vor ateriza, probabil de deasupra noastră,
Echipate superb, determinate şi capabile; şi mai presus de toate,
Amintiţi-vă: vor fi bărbaţi viteji, aleşi după acest criteriu.

Nu trebuie să credeţi, bineînţeles, că-i ridic în slăvi.
Dar ceea ce am spus eu este baza necesară
Pentru tot ce am de gând să vă dezvălui: cu atât mai mult, din moment ce
Pentru aceia dintre voi care nu aţi văzut armatele de peste mări -
Şi este valabil pentru toată lumea de aici, se pare - aceasta va fi prima dată
Când le veţi confrunta. Remarcile mele intenţionează
Să vă pregătească pentru aşa ceva.

Apropo, toată lumea poate să fumeze,
Şi fiţi cât de relaxaţi puteţi, ca mine.
Eu mă voi plimba printre voi în timp ce voi vorbi şi vă voi observa reacţiile.
Nu fiţi neliniştiţi în privinţa asta: asta e o treabă, până la urmă,
În care suntem băgaţi toţi.

Vreau să vă notaţi în caiete, pe zece coloane separate,
Cele zece puncte pe care vreau să le subliniez, amintindu-vă întotdeauna
Că unul singur vă poate salva viaţa. Sunteţi gata?
Foarte bine atunci.

Termenul de Strategie psihologică
Vine din greaca antică: psiho înseamnă caracter
Şi logică, bineînţeles, ştie toată lumea. Nu am avut parte de ea
În ultimul conflict, treaba din paisprezece - optsprezece,
Deşi eu personal m-am ţinut de ea de la început până la sfârşit. (Acesta este punctul întâi.)
De fapt, am fost capturat - sau mai degrabă am fost luat prizonier -
În timpul spectacolului de la Passchendaele (un nume de care aţi auzit toţi)
Şi în captivitatea noastră am avut ocazia
(Toţi am fost trataţi cu bunăvoinţă. Eu personal
Eram brigadier atunci: acesta este punctul doi)
O ocazie pe care îmi închipui că am fost singurul s-o apreciez,
De a observa psihiatria inamicului,
(Cuvântul folosit în acele vremuri era totdeauna psihologie,
O descriere inexactă care acum este abandonată în masă). Şi deşi subiectul
Are un grad mare de complexitate, am avut parte, fiind ceva permis pe atunci,
De o privire interioară deosebită ( Nu ştiu, dar eu întotdeauna, după cum spun ei,
Am avut o privire interioară deosebită) asupra modalităţii prin care cele mai stranii lucruri răbufnesc
Din ceea ce psihanaliştii numesc conştient.
Probabil că pentru acest motiv am fost rugat să
Vă dau esenţa acestei trebi, acea - cum să-i spun? -
Esenţă.

Bineînţeles că nu am fost capturat singur
(Notaţi asta la punctul trei) aşa că nu numai că am observat
Comportamentul inamicului; ci şi pe al nostru. Şi gradual, am ajuns la concluzia
Că toţi avem, fie că ne place sau ne stă în gât,
Propria noastră psihiatrie individuală, dată nouă, la bine şi la rău,
De Dumnezeu cel Atotputernic. Spun asta cu respect; foarte des veţi găsi
Aceste teme profunde ale psihiatriei exprimate crud, dar bine definite
În vorbirea obişnuită. Oamenii spun: "Toţi suntem aşa cum ne-a făcut Dumnezeu."
Şi aşa sunt. Şi aşa este şi inamicul. Şi aşa sunt şi unii dintre voi.
Asta am observat eu de fapt: punctul patru. Nu numai că inamicul
Are propria psihiatrie, dar noi, într-un alt mod,
O avem pe a noastră. Şi cred cu fermitate că nu poţi (punctul şase) să le stăpâneşti
Psihiatria înainte să ai esenţa psihiatriei tale.
Permiteţi-mi să explic mai pe larg: nu vreau să sugerez
Că unii, sau mai mulţi, dintre voi sunt bolnavi mintal.
Deşi acest lucru sugerează cuvântul. Dar noi, ofiţerii voştri,
Trebuie să fim conştienţi că voi, şi mulţi alţi camarazi,
S-ar putea să aveţi o psihiatrie subită care, uneori fără niciun avertisment,
S-ar putea să vă facă să vă simţiţi (şi acesta este punctul cinci) un pic ciudat.

Nu intenţionez prin asta să vă jignesc:
Nu mă refer la acei băieţi mereu cu ochii unii pe alţii
(Cărora uneori li se spune homosenzuali
Şi pot fi identificaţi uşor după modul în care-şi leagă ghetele)
Ci vreau să spun că vă veţi simţi un pic neliniştiţi,
Fără să ştiţi exact de ce, un pic ca şi cum aţi simţi un impuls,
Fără să ştiţi exact de ce: termenul în cazul de faţă este ambivalenţă.
Foarte des numită, din motive misterioase,
De profesionişti drept Ambi - valenţă,
De parcă s-ar referi la un colindător negru.
(Nu că aş avea vreo prejudecată de culoare, bineînţeles:
Mai ales că printre voi sunt patru excelenţi nigerieni din vest
La fel de negri ca ghetele voastre: nu trebuie să fie condamnaţi pentru asta.)

La toate acţiunile această ambivalenţă trebuie să fie evitată.
Notaţi acest lucru la puntul şapte: cred că toţi ştiţi ce vreau să spun:
În Sfânta Scriptură, cuvântul începe cu O,
Deşi în vorbirea normală începe de obicei cu un M.
Cu toţii aţi făcut-o într-un moment de neatenţie,
Dar repetată, să zicem, de patru ori pe zi, s-ar putea să devină aproape un obicei,
Cum este pentru cei înclinaţi cu ocupaţii sedentare,
Clericii cu faţă palidă sau profesorii, stând toată ziua la un birou,
Ceea ce nu este, mulţumită Domnului, poziţia voastră: voi sunteţi totdeauna
Mai mult sau mai puţin pe fugă: şi aceasta este aceea
(Iarăşi, profundă în conştient) care vă ţine aici mulţumiţi şi fericiţi.

Cu toate astea, dacă veţi surprinde vreun camarad în această poziţie,
Daţi-i tot ajutorul de care are nevoie. În sensul spiritual, vreau să spun.
Cu un cuvânt bun sau un ghiont, atrage-i atenţia într-o manieră bărbătească
"Aceste practici sunt pentru băieţi, nu bărbaţi, omule."
Toată lumea, privirea înainte!

Fac o pauză, domnilor.
Fac o pauză. Nu sunt uşor de impresionat sau luat prin surprindere,
Dar în timp ce eu vorbeam despre acest subiect grav,
Observ că unul dintre voi a avut nesimţirea -
Da, tu cel din capătul rândului trei! Nu! Nu te ridica, pentru numele lui Dumnezeu,
Şi nu încerca să explici. Bag-o la loc
Şi încearcă să te comporţi ca un bărbat. Să te prezinţi la mine
La ora optsprezece. Restul, privirea în faţă.
Trec la punctul şase.

Inamicul însuşi,
Şi am motive să cred asta, este înclinat spre aceste activităţi.
Este ceva ce trebuie să învăţăm să exploatăm: o explicaţie, cred eu,
Este că, în mare, sunt nişte copii subdezvoltaţi.
Sau adolescenţi, cel mult. Probabil că are legătură cu fizicul,
Şi noi nu putem şi nici nu trebuie să le ignorăm fizicul.
(Fizicul, bineînţeles, fiind cam acelaşi lucru cu psihiatria.)
De obicei sunt blonzi, şi foarte bine făcuţi,
Cu ochi mari şi albaştri şi cu dinţi foarte albi,
Pieptul ras la ordin, coapse fine şi musculoase,
Ten care explodează de sănătate, mai ales când este uşor bronzat.
Cred că e ceva în toate astea care contează.
Probabil ceva profund în conştientul fiecăruia.
Copii subdezvoltaţi, am spus, şi asemeni copiilor,
Cum veţi vedea şi voi, cei care aveţi familii,
Uneori sunt foarte agresivi, chiar şi cel mai delicat dintre ei.

Cu toate astea nu trebuie să exagerăm; în cuvintele Apostolului Matei:
"Eliberează-ţi mintea de păsărele." Acesta este punctul cinci: notaţi.
Nu luaţi în seamă frazele sforăitoare din presă
Mai ales genul care sugerează că inamicul vine aici
Numai cu intenţia să vă violeze surorile.
Nu înţeleg de ce tot timpul îşi bat capul cu surorile:
Probabil că iese din conştientul cuiva.
Este o absurditate evidentă din două motive: (a)
Ei n-au de unde să ştie dinainte cum sunt surorile voastre:
Şi (b) unii dintre voi nu aveţi surori. Şi cu asta să încheiem problema.

Sunt lucruri mult mai întunecate la care trebuie să ne gândim.
Pe voi vă consideră inamicii, pe voi vă urmăresc.
Şi totuşi, deşi sunteţi englezoi şi nu vă este permis să trântiţi la pământ
Nişte oameni neajutoraţi care coboară din ceruri,
Nu aşteptaţi de la ei - şi mi-e teamă că trebuie să spun asta - recunoştinţă:
Le este în fire să fie supraexcitaţi,
După cum am spus, adolescenţi agresivi, posibil drogaţi,
Care apoi, într-un mod sinistru şi grotesc, devin jucăuşi.

Încercaţi să evitaţi lovitura dată în joacă în prohab,
Care, dincolo de disconfortul temporar,
Poate duce la hernie. Nu înţeleg de ce râdeţi.
Am avut odată un prieten care, nu din pricina vreunei acţiuni inamice,
Ci dintr-un strănut puternic, al său în întregime, s-a trezit cu hernie,
Şi i s-au îndepărtat multe chestii, deşi era căsătorit de curând.
(Îmi pare rău, domnilor, dar cine găseşte asemenea lucruri amuzante
Ar trebui să treacă prin durerea lor şi apoi să vadă. Meritaţi şansa aceasta.
Vă rog să vă stingeţi ţigările.)

Sunt şi alte lucruri neplăcute pe care ar putea să vi le arate.
S-ar putea, aşa cum mi s-a întâmplat mine în treaba de la '14 - '18,
Să vi se pară că sunt în mod crud, sălbatic şi nebun, obsedaţi de artă,
Muzică şi pictură, sculptură şi poezie,
Vă rog, nu puneţi botul la astea.

Informaţia noastră este
Că inamicul nu are reguli, deşi bineînţeles că se poate să aibă.
Trebuie să băgăm de seamă ce spun când vor veni. Desigur, nu există
Obiecţii faţă de artele mai bărbăteşti:
De fapt în viaţa privată eu însumi sunt foarte pasionat de balet,
Al cărui atletism, bărbăţie şi simţ al pericolului
Este la văzul tuturor pentru a fi admirat. Am avut un balerin
În grupa trecută, după cum bine aţi auzit.
Era tachinat cu cruzime şi luat în bătaie de joc - dar asta până l-au văzut în sala de gimnastică.
Şi atunci, o, sărmanul de mine! Parcă asistam la sublima poveste
A lui Samson, sfâşiind vălul Templului.
Acum nu vreau să spun că a trântit totul la pământ; deşi el clar a făcut tot ce a putut.

Pentru un motiv oarecare nu m-am lămurit de ce,
În ciuda presiunii pe care am făcut-o în favoarea bietului băiat,
Şi a dorinţei sale patetice de a sta în continuare cu noi,
A fost, de fapt, demobilizat după doar trei săptămâni,
Dintre care două şi jumătate le-a petrecut în puşcărie.
Acestea sunt tragediile războiului: cât de des ne întâlnim cu ele!
(Toată lumea poate să fumeze iar, sau aceia care vor.)

Astfel ajung la punctul final despre psihiatria
Duşmanului nostru formidabil. Pentru a ţine pasul cu ea,
Nu mă pot gândi la altceva decât la cuvintele sublime ale Apostolului Pavel,
Într-una din bine cunsocutele lui scrisori către Corintieni:
"Peste toate, sufletul tău să fie pur,
Şi să te urmeze, cum noaptea urmează ziua,
Astfel încât niciun bărbat să nu te amăgească."

"Peste toate": ce rezonanţă au aceste cuvinte!
Ele duc la punctul nouă, care este un lucru
Pentru care am ceva special, dar fie aşa,
Amintiţi-vă că acesta nu este primul război prin care am trecut,
Mă refer la (şi acesta este punctul nouă) o chestiune numită demnitate.
Demnitate. Demnitatea umană. A voastră. N-o uitaţi niciodată, băieţi.
Lăsaţi-o să se scufundă adânc în conştientele voastre,
În acelaşi timp păstrând destul pentru suprafaţă,
Sub forma politeţei bărbăteşti. Mă refer la asta:
Niciodată să nu vă purtaţi în aşa manieră încât să arătaţi dispreţ
În faţa inamicului.

Camarazi şi fraţi de arme,
Şi în special aceia care nu aţi înţeles cuvintele mele,
Nu v-aţi născut să trăiţi ca nişte laşi sau fricoşi:
Permiteţi-mi să vă dau un sfat: niciodată, orice minciuni veţi fi auzit,
Să nu fiţi tentaţi să vă aruncaţi armele la pământ şi să vă ridicaţi braţele în aer şi
să măcăniţi "Piua!"
Aşa ceva este nedemn pentru un soldat, pentru un război, vulgar şi demodat,
Şi s-ar putea să facă şi inamicul să râdă. Ei au simţ ascuţit al umorului,
Aproape (dar niciodată în totalitate, desigur) la fel de puternic ca al nostru.
Nu: când vă veţi afla faţă în faţă cu duşmanul, amintiţi-vă de demnitate,
Şi deşi un număr dintre ei vorbeşte engleza
Spuneţi, cu mândrie şi rece politeţe, pe limba inamicului:
"Ich ergebe mich." Ich înseamnă eu,
Ergebe înseamnă mă predau, iar mich înseamnă pe mine.
"Ich ergebe mich." Nu uitaţi propoziţia.
Repetaţi-o între voi: să nu cumva să vă iasă afectat,
Ci într-un fel idiotic, ca şi cum aţi spus asta întotdeauna,
Numai că pe un ton mai rece: de gheaţă, dacă e necesar:
Un astfel de comportament îi va determina
Să vă arate acelaşi respect pe care mi l-au acordat şi mie,
La Passchedaele.(Depinde de situaţie,
Puteţi adăuga şi cuvântul nicht după bunul plac,
Nicht însemnând nu. Rezultatul va fi acelaşi.)

Deci, demnitate şi respect: acestea sunt scopurile finale
Ale relaţiilor psihiatrice şi ale strategiei psihologice.
Ele sunt şi bazele religiei noastre.
S-ar putea să-mi fi menţionat intuiţiile religioase:
Ele mă fac să bănuiesc că războiul va fi gata
A doua zi de Paşte, iar că invazia va avea loc
Ori în Joia Patimilor ori de Înălţare,
Probabil joia, care, în cele mai multe
Din oraşele noastre grandioase, curajoase, mândre, eroice şi lovite,
Este o zi cu program scurt, cum probabil că inamicul a şi aflat de la agenţii săi.
Să dea Domnul să avem parte de mai multe zile ca asta în viitor,
Dar amintiţi-vă că această lume mai bună noi trebuie s-o construim,
Şi s-o facem noi singuri - pentru că guvernul
S-ar putea să se fi retras în Canada -
Ce-ai spus? Bărbatul din rândul cinci. A spus ceva.
Ridică-te şi repetă ce ai spus.
Am spus "O treabă a dracului de bună", domnule, aşa am spus, domnule.
Nu am cerut nimănui comentarii politice, mulţumesc,
Oricât de aplicate. Stai jos. După cum spuneam:
În acea lume mai bună pe care noi toţi trebuie s-o construim,
După ce războiul se termină, fie că pierdem sau câştigăm,
Ori dacă hotărâm că este remiză,
Va trebui să facem tot ce ne stă în putinţă să ne obişnuim unii cu alţii,
Să trăim împreună cu demnitate şi respect.
Aşa cum sublim a spus Domnul nostru într-una din predicile sale săptămânale de pe Munte,
Din afara Ierusalimului (unde, şi asta este foarte interesant,
Am fost incartiruit şi eu pentru trei luni în 1926):
"Vă dau a treisprezecea poruncă (şi acesta este punctul zece)
Aceea de a vă iubi între voi." Iubirea, în termenii Bibliei,
Care desigur că nu înseamnă ceea ce înseamnă astăzi,
Ci exact ceea ce eu am numit demnitate şi respect.
Şi aceasta, bărbaţi, este problema psihiatrică din faţa voastră:
Cum vom putea atinge vreodată pe acest pământ lăsat de Dumnezeu
Demnitatea.

Şi să arătăm respect.
Fiecare bărbat.
Faţă de celălalt.

Mulţumesc; Dumnezeu fie cu voi, bărbaţi. Bună ziua.