dmitri pentru ca tu esti foarte inteligent o sa ma risc sa ti spun ce nu mi place la cum scrii pornind de la textul asta si tu o sa intelegi.
in primul paragraf ai enunturi ”seci” este o proza ”filmata”, ”atenta la detalii”. nu ai cum gresi, e suficient sa te prefaci ca observi lucrurile le clezio style.
in al doilea enunturile elementare pot fi gresite pentru ca mai ales primul dar si al doilea combinat cu al treilea ne trimet spre autismul. dar credem noi in autismul astfel sugerat? nu e oare retzeta? si nu e problema de veridicul e de daca ne intereseaza sau nu si astfel redat:), nu.
in al treilea, din nou, nu se poate gresi.
daca nu sunt arogant, in al patrulea ai vrea sa inceapa dereglarea pt ca se trimit biletele care sunt chiar roz, incepi cu broboanele de sudoare, in fine, tot circul.
in al patrulea e balansarea care reda. si mama cu metafora. presimtim ca iar o freaca dmitri cu mama?
paragraful cinci incepe cu ceva total nefericit, cred, ceva ce pt mine nu face nici un sens. probabil lui dmitri i sa parut f ok pe lirik si de aceea se rupe n lirik si n continuare.
si cum profesoara stie, urma sa aflam si noi - a fost o trauma. redata.

eu cred ca pentru a ne prinde cumva toate astea, pentru a ne intersea macar, trebuie sa tinem cu cineva. altfel, daca nu te superi, te banuim ca iti place sorokin si ca iti place sa vbesti despre universuri banale in sensul de burgheze (chiar si la nivel de scriitura) care sunt sparte de flacara - si asta ar fi foarte gresit. deci nu linistea-situatia normala-situatia vag anormala-explozia, spunem nu la asta caci prea usor. si gaspar noe, pe care il iubim amindoi noo nu pentru chestii de astea ne place, ci pentru ca e un moralist adevarat, deci un om foarte twisted, ca von trier.

ionut, ma bucur ca von trier si gaspar noe, si nu ca sorokin care fara miza si substanta de multe ori, desi e ceva. ce ai spus e foarte adevarat si ai dreptate. oricat as recomanda si mi-as propune ca textele astea sa stea in picioare singure, la ce te referi e obligatoriu sa se vada intregul, pentru ca intregul e o carte din astfel de texte si pentru ca morala, care nu lipseste, vine la sfarsit sa dea sens, cum si in irreversible daca iti place asa. cat despre linistea-situatia normala-situatia vag anormala-explozia e cum zici, dar asta vine din Radiohead mare parte, deci mai mult din studiul tensiunii muzicale decat literare care pana la urma tot asa. Habar n-am daca e prea usor, nu m-am gandit in termenii astia, ar putea prea usor oricum. Spun toate astea pentru ca mi-e teama ca lipsa intregului distorsioneaza felul in care sunt intelese textele separat. Si aici ma refer si la Sociu si cum zicea ca psihologizantul fute tot si inteleg ce spune, dar n-am cum sa-l contrazic, pentru ca scos astfel din context are dreptate. cu lirica n-am ce spune, e un defect si ma fura de cate ori las garda jos nu prea inteleg partea cu trebuie sa tinem cu cineva, pentru ca eu credeam ca'i evident. dupa comentariul tau imi dau seama ca poate mai bine sa nu mai pun aici asa cum ma gandisem, capitol + capitol, ci sa termin intai tot si poate fragmente dupa. n-am vrut asa initial, pentru ca receptarea si comentarii de genul