Avut-a grijă de tine pe versanţi
Nu ghicea nici o mişcare
Dar era cu tine
Şi când umpleai spaţii cu frică între pliuri
Şi apoi pe câmpiile siguranţei.
La un pas se prelingea pentru ca apoi să sară
Hăt departe şi iar se apropia fără ritm.
Te apăsa pe umeri/ în convorbiri pulpa sa
Mai caldă la limite.
Duzină de răutate, mixaj  în eşec, note de recul – doar în noianul său răcoros.
Niciodată în stand by – văzut-a cum
Podidit de oroare/de chemicală
Nici o greşeală în cuva contorsionatului suflet.
Pentru el, care mai topit decât mama cea mai oarbă,
Neîmpăcat în mărinimie, necontenit/efectiv
Deşărtat în mângâieri.
Erai în pierdere/dar pentru el nu.
Nimic nu rămânea/ dar acolo, însoţindu-te ca o
Căldură neîndurătoare şi fără simţământ,
O absolvire eternă.
În sfârşeli şi în rezultante/ pe sub complicaţii
Şi antipatii – nu aveai cum a greşi
În irezolvabilul său imperiu de iubire.