ce misto e asta "Ai grijă, dragă, astea valorează mai mult decât tine!", adauga veridicitate. restul i dunno, e ok i guess, adica povestea pare f reala.

cred ca-i cel mai bun poem pe care l-ai scris vreodata(asa mi se pare mie, imi place de mor, parca eu l-am scris:). mai coboara, din cind in cind, la terminatii aia dupa bere; si nu uita: ascunde bestia aia bine in poseta.

ma gandeam sa nu scriu, ca sa nu se mai ia eugen de mine ca-s activa, da' uite ca tot scriu: si mie mi-a placut poemul, chiar foarte mult. o mica retinere, insa, tocmai la "astea valoreaza mai mult decat tine". zici destul in poem, sentimentul e f clar, nu trebuie sa insisti. in plus, am senzatia c-am mai auzit replica asta. restul e mai mult decat ok.

da si mie imi place, nu zgarie nimic si vocea asta e mno.. ok cand lam citit prima oara o curs compact si l-am putut vedea din prima .. ceea ce e multi ok.

Un poem fain.

Ba nu: la recitire, e un poem foarte fain.

un poem care ar fi meritat prima pagina, daca adminii s-ar pricepe la lit. sint prea nervos pt. explicatii.

si eu il vad ca pe cel mai bun poem de sub semnatura ta. ma deranjeaza putin literele capitale din "Bestia Sentimentala"...nu as putea sa iti spun de ce.

mişto. totuşi, Bestia Sentimentală îi introdusă cam brusc (părerea mea) şi îi cam vag conceptu.

grijă la "să intrii".

acum, că atâta lume spune că-i mişto, o să scrii aşa?

sorry, dar eu scriu asa acum, fie ca spune atata lume ca e misto, fie ca nu.

ok. nu ştiam dacă aşa scrii acum sau dacă îi o întâmplare poemu ăsta. acum îmi dau seama cum o sunat ce-am zis(:D)

am vrut să zic că mie mi-ar plăcea să continui aşa.

:)

nu cred ca-i brusc "Bestia sentimentala" mi se pare chiar foarte ok. si mi se pare in acelasi timp un poem credibil, si e reusita tare bucatica aia care incepe cu "dar ceva care se aduna..." pana la Bestia sentimentala, ca o introducere asa. e intr-adevar reusit.

Mie mi se pare frumos textul, poate unul din cele mai frumoase texte pe care le-ai produs (de fapt vroiam să zic asta încă de când l-am citit, dar nu eram membru aici si abia acum pot face asta), dar totodată mi se pare si oarecum contextual. Ce vreau să spun e că, strict tematic, textul ăsta scris de un tip nu ar mai fi la fel de mișto, pentru că tipul ar avea o voce oarecum nașpa, tema fiind abuzată din perspectiva lui, că ar fi artificial și nu tocmai credibil etc. De fapt, miza e una destul de cotidiană și probabil greu abordabilă din altă perspectiv㠖 micile probleme și alte dezastre ale unei tipe gen sex and the city. Apoi rețineri punctuale aș avea într-un singur loc !Am coborât DOAR pentru bere. SERIOS!, unde miros ca mi se pregateste ceva, adica insisti prea tare si am reactia primara e fix contrara, desi cumva, faza asta e pusa de asa natura incat sa creeze un fel de acord tacit autor-cititor (la mine nu a functionat f bine probabil). Referitor la partea cu la un tip - discutam cu o pustoaica simpatica pe mess care incerca niste exercitii de rescriere si m-a pacalit sa rescriu un text din favoritele ei, elena vladareanu si tu. La tine a fost ales textul asta ptr ca tipa nu avea volumul (la elena nu am mai ajuns ca ea dadea teza la istorie :)). apoi mi-am dat seama ca se putea vb cumva si de perspective. În fine îl redau aici (oarecum modificat fata de improvizatia de pe mess), puțin să mă dau mare, puțin să îmi argumentez ideea cu perspectiva. sâmbătă seara stau cu coatele înfipte în pervazul ferestrei. ]ntotdeauna închid luminile. întotdeauna mă îmbrac în costumul de oraș. cine știe. telefoanele de pe ultima sută de metri. mașinile opresc - strigăte vulgare la adresa curvelor care se plimbă pe trotuarul de vizavi. prin fața supermarketului mai ales. pentru a expune decolteurile și picioarele dezgolite. de fapt îmi e milă de ele. îmi dau seama că nu m-am bărbierit și n-am lama. cobor să cumpăr una. iau portmoneul (verific, mai iau niste bancnote). mă parfumez. ce e în capul meu? în capul meu meu e o lume frumoasă unde căldura intră în trup și se topește ca o înghețată cu ciocolată. fluier o melodie de barry white, trag o înjurătură la adresa vitezei inacceptabile a unui șofer. pe o voce cât pot de groasă. ușile culisează. știu că mă urmăresc priviri languroase poate câteva zâmbete complice și seducătoare. de fapt îmi e milă de ele. la ieșire pulsul o ia razna de tot. rămân cool. trebuie să controlez respirațiile, cantitatea exacta de oxigen, micile impulsuri irezistibile. mersul apăsat, sigur și perfect liniar. aștept întrebarea fatală care va face totul să explodeze. trebuie să fiu pregătit. nicio ezitare în voce. să spun că nu mă interesează. nu mi-as insela niciodata priatena, dar aș avea chef de-o cafea și pritenii mei sunt plecați din oraș. desigur, am să plătesc cât dorește. banii nu sunt o problemă pentru mine (zâmbet). încetinesc cât pot de mult. mai e puțin și am să traversez. nu cred că au fost atente. întrebarea ar fi trebuit să vină. n-au fost pe fază și eu nu mai pot face acum nimic. se aud râsete. la început ele vin din toate părțile. apoi iau forma unui val uriaș care mă izbește în spate. mă pregătesc să traversez. mi se face rău. o mașină se apropie ca un melc. farurile uriașe. sunt un microorganism dilatat în lumina microscoplui.

diana, imi plac mamelele tale.

hahahahahaha. ce nesimtit esti ionut.