prima strofa e f buna. cit de frumos putea fi poemul asta fara prostiile astea "Dau buzna afară, în noapte. O iau la fugă.
Alerg pe străzile pustii, dar nimic viu să pot
strînge în braţe.

Dacă strîng ochii, apar linii
şi puncte albe. Îmi lovesc capul cu pumnii,
dar răul nu va ieşi de acolo. În jurul unui bec galben
roiesc o groază de gîngănii şi eu văd asta
în lingura mea.

domnule v.leac, te rog sa-ti masori cuvintele si sa termini cu "prostiile"

Ma tem Dmitri ca ar cam trebui sa il asculti si pe Vasile no offence si impresia mea este ca prima strofa e ok dar apoi totul se sfaraie ca un balon dezlegat - "Îmi lovesc capul cu pumnii, dar răul nu va ieşi de acolo.".. cmon apoi fuga, noaptea, de fapt "in noapte", strazile pustii, strangerile in brate, becul galben si ganganiile / toate elemente , dar chiar intregul creat de aceste 2 strofe mi se par asa fara nimic pregnant / este si un anumit gradde manierism

:(

"În jurul unui bec galben roiesc o groază de gîngănii şi eu văd asta în lingura mea." - e cel puţin dă herder, serios. dmitri alergănd prin noapte singur cu o lingură în mână. băi, repet, mie îmi place de mor, nu modifica nimic

Acum e aproape de final. E varianta cea mai recenta. N-am publicat din nou, daca doreste cineva poate sa adauge aici. Am pastrat la final poezia la care se refera comentariile de mai sus. I'am mai dat drumul, sper sa va placa.