si mie mi place pt ca focus-ul s a mutat altundeva, sau cel putin e disimulat. imaginarul nu e pe gustul meu, dar se incadreaza frumos, de data asta starea e filtrata prin mai multe surse, reziduuri din ce citesti si la ce filme te uiti
Mă aşez în iarba crudă, lângă bobocii de maci şi pălăria de soare,
lăsând impresia că aştept
un autobuz fantomă, o omidă răcoroasă,
câtorva rochii care flutură în cleşti, într-un balcon
-modul de a exista prin a aparţine.
dar aici nu e un anacolut?
e un poem absolut minunat :)
as face totusi inversiunea acolo la rochii. e corect ( lasand impresia....rochiilor) dar impiedica putin. oricum, e foarte frumos :) si trimite-mi si mie putin fluturele. azi nu vreau sa aud nimic...
ma nelinisteste sa citesc intr/un poem: "se spune ca" si "lasand impresia". mai ales ca "lasand impresia rochiilor..." e de-a dreptul chinuitor pentru mine. ca sa pot asimila enuntul l-am transformat asa: "Mă aşez în iarba crudă, lângă pălăria de soare şi bobocii de mac: privită printre rochiile care flutură într-un balcon, prinse în cleşti,
aştept un autobuz fantomă, o omidă răcoroasă."
Mă aşez în iarba crudă, lângă bobocii de maci şi pălăria de soare,
lăsând impresia rochiilor care flutură într-un balcon, prinse în cleşti
-modul de a exista prin a aparţine -
că aştept un autobuz fantomă, o omidă răcoroasă.
Mă întind pe spate şi fruntea mea devine
o bărbie vorbitoare; iar peste blocuri
se desfac lanuri de maci Marea Pată Roşie,
uraganul activ de trei sute de ani pe Jupiter.
Aspiratorul sistemului solar.
asta e preferata mea; si impresia rochiilor, mai ales.
stefan manasia
12:00:00, luni, 07-07-2008