permalink: http://www.clubliterar.com/texte/digul.html
Digul
Pe un acoperiş, un pisoi îşi calculează paşii;
noi coborâm pe faleză. Mi-ai lăsat aparatul şi ai fugit.
De sus, de pe trepte, încă nu te prind
în cadru. Taică-tu îmi zice să te întreb
cum se numeşte floarea asta vânătă, poroasă.
Apoi se bagă după un copac.
Lucrurile la care mă pricep sunt foarte puţine,
iar aparatul tău are probleme cu focalizarea.
Taică-tu face şi el poze cu telefonul.
Mintea mea e digul pe care stai.
-aşa cum, când mă întorc de la şcoală, mintea mea
e lanul de rapiţă în care se zvârcolesc lighioane.
Ne văităm unul altuia că, de la distanţa asta,
nu se vede că eşti tu. La fel cum
îmi privesc eu trecutul. Zic da şi râd.
Ne minunăm cât de mult a crescut
apa. Anul acesta acoperă digul.
Te urmăresc cum înaintezi
-locul unde se duc amintirile este
o staţiune în extra sezon. Dau zoom.
Comentarii
v. leac
05:02:00, luni, 10-05-2010