Bună seara şi bine v-am găsit
(şi bine aţi venit, dar depinde cum o iei).
Am aşteptat să vină tezele.
(Am amânat până la Crăciun şedinţa,
niciodată n-am ce să vă spun.) Deschid
catalogul să prezentăm situaţia, strig
numele primului elev - e cineva? Da. Şi-acum
să le oprim inima când după un 8 vine un 4 – mă scuzaţi,
am citit data. Trec peste şi transpir. Şi-acum
să discutăm situaţia. De ce-au fost pedepsiţi la ora
de română pentru ora de fizică. Domnişoara
dirigintă, la română nu face gălăgie, la matematică
nu face, la dumneavoastră nu face, de ce,
domnişoara dirigintă, când tot proştii ăia e. Bine
le-a făcut. Da, un 3 le mai trebuia la medie.
Domnul trebuie să ia măsuri. Să-l dea afară.
Domnişoara dirigintă, am înţeles, cu palma
n-aveţi voie, dar mă gândeam, poate c-o nuia.
Să li se anuleze nota. Ce ascultare.
Când eram eu, îmi punea o mie
de întrebări, nu una. Directoarea
ce păzeşte. Lasă că mă duc eu şi peste
primar. Dacă nu se anulează, îl mut
la oraş pe-al meu. Şi mă duc mai departe. Bună seara.
imi place poemul asta, desi finalul parca e bagat in graba, acel buna seara l-as fi asteptat mai tarziu. si cred ca ce face poemul sa fie fain e ca stii exact cata "informatie" sa dai despre situatia descrisa si cat sa lasi afara. daca ar fi mai mult s-ar dilua si poemul.
si mie imi place, nu e redundant
lavinia branişte
14:24:01, joi, 15-12-2011