Suntem in data de 10 Sep 2010       
         Nu sunteti logat Index Texte Comentarii Autori Cautare Reguli Contact  
Dilema tanarului sociolog literat
note de   iulia b.     
- ramasesem datoare celor care au contribuit la acest studiu cu o scurta prezentare a rezultatelor; gasiti mai jos un fel de note pe marginea lucrarii de disertatie scrise prin mai anul trecut; povestea continua -

Încă din anul I de facultate a-nceput să mă preocupe o idee cel puțin trăsnită pentru profi și colegi: socializarea în rândul scriitorilor și formarea comunităților literare. Recunosc cinstit: prima mea manifestare publică a fost o teorie de genul: grupurile de scriitori sunt preponderent masculine, atât din punct de vedere demografic, cât și socio-cultural. Jdrang... N-am mai îndrăznit să repet isprava, așa că au trecut 4 ani minunați în care am tot cercetat diverse, mai puțin această chestiune, pe care am lăsat-o cireașă pe tortul de la master.
Buun...dornică să rezolv măcar parțial dilemele din tinerețe, m-am pus pe treabă sociologic vorbind, începând astfel săpăturile teoretice. N-am să ocup prea mult spațiu cu procesul în sine – deși distractiv pe alocuri – cât mai degrabă cu rezultatul strașnic de potrivit pentru ambițiile mele de sociolog literat.
Așa că m-am apucat de scris, evident de la coperta: „Comunități literare contemporane. Studiu de caz – www.clubliterar.com”. Suna destul de bine, acum e momentul să subliniez importanța temei pentru marea familie a sociologilor: păi simplu – am observat că prisosesc demersurile istorico-literare, abordarea sociologică venind practic în completare. Asta pentru că vuiește presa din când în când că suntem o nație necitită și lipsită de ambiții tentaculare într-ale beletristicii. Sau că tinerii scriitori sunt niște pornaci antisociali care denigrează valorile naționale. Iar eu, tânăr sociolog român cu background literar zic că e momentul să lămurim situația: mai are scriitorul vreo funcție sau utilitate socială? Cu ce instituții (sociale, culturale, oficiale etc) interacționează, care e raportul de forțe, cine e public pur și simplu, unde sunt nodurile din rețea, cum reacționează ansamblul scriitorilor la prejudecăți și marginalizare, care-i dinamica grupului, au ritualuri etc etc etc
Și pornesc ușor, de la conceptul de comunitate (despre care Hillery concluziona că e un termen într-atât de labil încât, practic, dincolo de faptul ca se referă la oameni, nu există nicio altă înțelegere de comun agreată a sa), pe care il proiectez pe marile ecrane ale Clubului literar. Altfel spus, am pus la cale un studiu de caz pe comunitatea virtuală www.clubliterar.com menit să facă un pic de lumină, un fel de tras cu ochiul pe gaura cheii în minunata lume a scriitorilor.
Am avut o rată de răspuns dezamăgitoare. Totusi, pot spune ca, demografic vorbind, astă vară Clubul avea 96 de membri, dintre care aproximativ 70% sunt activi, alți 70% bărbați și 30% femei. Cam două treimi dintre membrii au debutat, restul fiind activi fie pe Internet, fie în diverse publicații literare. Deși cei mai mulți locuiesc în București, întâlnirile în grup extins nu sunt o practică a membrilor Clubului, ci mai degrabă se constată o puternică fragmentare în acest sens, existând grupuri micuțe de prieteni care ies din când în când împreună.
Vârsta medie a membrilor este în jur de 28 ani, iar ca nivel de educație, marea majoritate au absolvit studii superioare. Cu toate acestea, puțini activează exclusiv ca scriitori, cei mai mulți având diverse joburi, de la traducători la profesori sau chiar ingineri sau oameni de business.
Preferințele de lectură ale membrilor sunt diverse și cuprind atât autori străini, cât și români, din tânăra generație chiar. Totuși, mulți dintre ei împărtășesc aprecierea față de Kafka, Houellebecq, Sylvia Plath , Capote sau Cortazar. Dintre români, Ioan Es Pop, dar și Mircea Cărătărescu sau Dan Sociu constituie o lectură plăcută pentru membrii Clubului.
Cum ar arăta Clubul dacă ar fi creat acum? Ceva mai îmbătrânit, în sensul de implicare a unor autori din generațiile din urmă, dar neaparat cu Dan Sociu, frații Moldovan, Adi Schiop, Ruxandra Novac, Claudiu Komartin și Vasile Leac. „Invitațiile” de a fi membru în club se împart fie în funcție de afinitate, prietenie, fie celor care intră pe lista de lecturi preferate. Clubul nu este nici el scutit de atacul clonelor, acestea fiind, în fapt, unul dintre cele mai interesante fenomene, sociologic vorbind.
Revenind la ideea de comunitate, singurul context în care am reușit să asociez acest concept de Club este cel al comunităților profesionale, al căror profil a fost bine schițat de Goode prin 8 elemente specifice:

1) Identitate comună: Chiar din regulament, Club literar se poziționează ca fiind “o comunitate de creatori, nu o instituție. Clubliterar.com este un mediu de expunere și formare creativă. Membrii săi înțeleg să activeze aici în calitate de creatori și nu ca administratori și promotori ai propriei opere (cariere) .”

2) Grad mare de retenție, un fel de terminal socio-profesional: Statutul de membru al Club literar este unul dezirabil în rândul tinerilor scriitori. Aproape niciun membru nu a părăsit comunitatea din proprie inițiativă, doar indirect, unele conturi fiind suspendate din lipsa de activitate.

3) Set comun de valori: membrii Clubului și-au creat, în timp, o înțelegere comună asupra scriiturii de slabă calitate, pe care o critică cu destulă vehemență. Există, desigur, excepții și situații în care se ajunge la conflicte pornind de la comentariile din subsolul textelor. Cu toate acestea, se poate constata un set comun de valori artistice apărate de membrii comunității, inclusiv prin sistemul de restricționare a accesului pe Club.

4) Roluri bine definite și agreate, atât în interior cât și exterior: există, într-adevăr, câteva funcții cheie în interiorul Clubului: administratorul – Costel Baboș, adminii – mai tot timpul în schimbare, dar ca funcție sunt cei care se asigură că regulamentul este respectat.

5) Limbaj comun, greu accesibil celor din exterior: nu este un limbaj greu accesibil, ci unul profund simbolic, inteligibil în contextul Clubului și al comentariilor făcute fie pe forum, fie în subsolul textelor. Referințele culturale sau cele istorice (în sensul de istoric si experiențe comune ale membrilor) dau, totuși, o notă de dificultate în înțelegere celor care nu sunt la același nivel de cunoaștere, fapt ce se traduce, din nou, într-o tehnică subversivă de excluziune.

6) Comunitatea are și își exercită puterea asupra membrilor săi: o parte dintre membrii Clubului au ajuns în atenția editurilor ca urmare a activității lor de pe site, iar unii își rafinează tehnica de scris luând în considerare sugestiile primite în subsolul textelor. Puterea comunității asupra membrilor săi este mai degrabă un sprijin fără de care o parte dintre cei de pe Club nu s-ar bucura de aceeași recunoaștere artistică în mediul literar românesc. Ceea ce se întâmplă pe Club afectează, în sens pozitiv sau negativ, cariera de scriitor a membrilor.

7) Limite clar definite ale Comunității, de factură socială: limitele Clubului sunt poate cel mai bine definite în rândul comunităților literare virtuale, prin sistemul aproape inchis de primire sau inchidere a unui cont de autor.

8) Generațiile următoare apar prin educație, antrenament și socializare în cadrul comunității alături de ceilalți membri „adulți”: noii membrii sunt aproape întotdeauna amplu discutați la primele texte publicate, după care le revine „datoria” de a se manifesta atât prin texte noi, din ce în ce mai bune, cât și în subsolul textelor scrise de ceilalți.

Mi-am încheiat lucrarea așa: „Analizând atât cele expuse mai sus, cât și celelalte aspecte definitorii ale Clubului, se poate concluziona că acesta se constituie într-un caz aparte de comunitate, cu o tipologie hibrid între cele profesionale și cele bazate pe identitatea de rezistență (din tipologia lui Castells).”
Foarte frumos. Practic, însă, deși am identificat o specie aparte de comunitate literară, nu pot spune că pot demonstra existența (măcar conceptuală) a comunităților literare. Dezamăgitor? Poate. Dar fiind sociolog literat cu ambiții doctorale, voi continua analiza dintr-un unghi ceva mai...obtuz. Mai ales ca au ramas puncte deschise pe lista.Vă mai povestesc eu.
 
 
© Toate textele si comentariile de pe aceasta pagina apartin celor care le-au formulat. Drepturile si raspunderea le apartin in totalitate. Este interzisa reproducerea de materiale de pe acest site fara acordul celor care detin drepturile pentru ele
www.clubliterar.com nu isi asuma raspunderea pentru continutul acestei pagini si, in consecinta, nu acorda drept la replica


Data publicarii:
31.01.2009 - 02:27

nr. comentarii: 3
  
  
< text precedent Pentru a comenta textul trebuie sa va logati text urmator >

              pseudonim:      parola:     

comentarii:

Nume: costel Data: 31.01.2009 - 16:17

Da, mai povesteste-ne, pare interesant, desi fiecare din cele opt puncte e atacabil. Ca o nota, eu nu mai sunt administrator de ceva timp

pe scurt: nota

Nume: . Data: 01.02.2009 - 23:28

daa, da, poate ar fi interesant sa postezi fragmente

pe scurt: poate?

Nume: iulia b. Data: 03.02.2009 - 05:26

costel: cu siguranta schema lui goode e deschisa dezbaterii, ca de altfel orice teorie "serioasa" din sociologie. de asemenea, recunosc spasit ca textul fiind scris prin mai 2008, e destul de probabil ca si alte detalii sa-si fi pierdut valabilitatea: de exemplu structura demografica a clubului sau echipa administrativa, cum bine ai notat si tu  


"." - se poate, desigur. dar mai dureaza


 



pe scurt: ...

Texte de iulia b.

  • Dilema tanarului sociolog literat

  • suicide blonde

  • beta

  • antropofobii

  • reduceri, sezonul al doilea

  • cine sunt oamenii astia care se uita lung la mine?

  • cum am invatat suedeza

  • ce-i trebuie unei femei

  • oameni si strazi

  • filme americane

  • problemele existentiale ale unui pepene rosu in forma de pepene galben

  • ziua independentei