te rog frumos daca ai mila de sufletele noastre si de tot ce-i mai frumos in lumea asta lasa doar prima parte adica textul cu italice al fetei care cred ca poate sa ramana de unul singur fara nimic in plus si care este excelent, dar doamne sfinte ce urmeaza e groaznic n-are legatura cu nimic niciodata.

Banuiesc ca prima parte e luata de undeva :) Ar fi misto. Inseamna ca exista Salinger pe lume. A doua parte e aiurea, de acord cu Dmitri.

nu ştiu de ce ai ales să pui în versuri. e aproape ilizibil aşa.

mihai, iti aduci aminte de textul ala pe care mi l-ai refuzat?:)

hit, nu vreau sa cred ca in a doua parte chiar esti tu!

mie mi place si a doua parte, creeaza mister cum in baiatul ala apare monstrul nietzscheian, cum prin el se exprima altceva, cum ar zice noica: exista in noi ceva mai adanc decat noi insine:)

din intamplare aveam asta pe aici si m-am gandit ca se potriveste:)

bate ceasul

secunda dupa secunda,

minut dupa minut.

bate ceasul

ora dupa ora fara niciun fel de avertisment,

in fabrica de corpuri

se fac gesturi pretioase.

e fain, asa, naratiune pura, lant de momente fara nicio imagine, eu te consiliez sa nu renunti la partea a doua, mai ales pentru versul acesta: "adevarul falsificat si maimutarit de sentimente".

o ok tx tau lev, peste cele cu sex si chiar daca nu l inteleg, ma loveste o unda de freak.

mie mi place sfarsitul tx lui hit cu

"nu e vorba nici despre sex, nici despre instincte
pentru sex si instincte exista cuvinte
dar pentru ceea ce se afla dincolo de sex si instincte
cuvinte nu exista si nu vor exista niciodata."

fiindca vine pe un crescendo emotional si e spus grav, sententios, prin propozitii apofantice (cred ca se numeste treaba asta, cand un obiect inefabil gen d zeu e definit prin negatii, in textul asta "nu e despre sex, instincte, cuvinte")

desi nu sunt sigur ca inteleg ce vrea sa zica prin chestia aia aflata dincolo de sentimente si instincte, dar asta e poezia - te arunca in vag la sfarsit, e doar o incordare spre nicaieri sau cum zice borges, iminenta a unei revelatii care nu se mai produce

e lung rau in prima partte, msg fetei. e bine ca la maimutareala se raspunde tot cu maimutareala ;))

am obs ca de ceva vreme pui d-astea prin txte: 'pentru ca frica este stapana lumii'. am tot vazut sentinte d-astea pompoase si tembelutze in mai multe txte de-ale tale de vreun an incoace, chestii care pot fi formulate oricum, in care se pot schimba termeni - inlocui cuvinte si concepte - si raman la fel. erau si in videouri, acolo cu 'viata este ceva... excitant!' or smth :) mie imi plac, adica 

e "apofatice", Doamne iarta/ma pentru chitibuserie. 

"frica este stapana lumii", daca il recitesti ca intertext, adica parafraza la "ca tu esti stapanul lumii", are sens, chiar asa cliseistic cum este.

mor dupa ea :*

poate e numai in capul meu dar discursul tipului mi se pare mai mult discurs de tipa acolo cand ii face portretul de ex si in general suna fals nu pt ca n as fi de acord cu filozofeala pt ca sunt si cred ca trebuie neap sa lasi si a doua jumatate si pt ca imi place si mie ce zice mihai cu frica si si ce zice adi cu finalul, numai ca pur si simplu suna aiurea e dezechilibrat si complet neverosimil cand ar fi trebuit sa fie numai putin neverosimil
de ex "ascuns in adancuri" e un cliseu la indemana si coboara nivelul de inteligenta al textului prea mult iar participiile alea care urmeaza sunt prea pretentioase. in loc de "nu e vorba nici despre sex" as fi spus simplu "nu e nici sex" etc etc de fapt cred ca ar trebui sa iau fiecare vers la rand ca sa se inteleaga exact ce vreau sa spun  

este o poezie foarte frumoasa, cam tot ce a zis adi despre mi se pare adevarat, eu am intrat doar ca sa va spun ca plec de pe club pentru ca am alta vocatie acum: http://www.facebook.com/media/set/?set=a.10150824459867361.402853.735972360&type=1

Mie imi place pentru ca sparge rutina textelor obisnuite. Problema pe care o vad in aceasta poezie este de fapt discrepanta dintre cele 2 mentalitati(poate asta s-a si vrut) insa de la discursul adolescentin al fetei -din care subintelegem intreg scenariul inclusiv faptul ca baiatul respectiv este tot un adolescent pana la "conflictul lui interior "  exista un gap insurmontabil. Baiatul care ii trimite mesaje, cu care joaca carti si se tine de mana se metamorfozeaza in a doua strofa intr-o "voce" straina caracteristica mai degraba unui om matur care a avut poate suficient timp sa reflecteze asupra unor chestiuni vitale, care si-a acordat luxul sa aiba o opinie, sa traga o concluzie; este mai mult ca evident ca in adolescenta nu poti sa ai o opinie ferma despre sentimente, sex , instincte fiindca inca esti ca un Limfocit T naiv care nu s-a intalnit cu virsul :).
Sunt de acord cu ce a zis Adi despre a doua strofa. E profunda si contine in ea o adevarata filosofie.
Concluzionand cred ca ar fi fost misto sa dai senzatia unei povesti realizata in timp, in doua momente diferite ale existentei care converg spre un singur punct-ea adolescenta si el matur despre o unica poveste.

scuze, am omis niste paranteze