Au venit într-o joi că trebuie să ne mutăm până-n

decembrie. Asta-i săptămâna viitoare, am spus,

dar ei ridicaseră umerii. Făcut acum 3 ani,

proiectul  a fost aprobat. Am intrat

în cancelarie, fostul cabinet al primarului,

să caut o fişă de lucru, să colaborăm pentru

Moş Crăciun. Computerul era aprins, în bară

un site xxx. Am oprit muzica. Nimeni în stânga, în dreapta,

nimeni în ceafa mea. Mi-am dat jos

căştile. Am împăturit frumos situl, l-am netezit,

am imprimat, am aşteptat. Prima învăţătoare ştia.

Şi a doua. Cine să fie. A treia muşca

dintr-un sendviş. Şi când, zice,

punând mâna pe mouse. A patra

îşi făcea datoria. Paznicul. Se mai

plictiseşte noaptea. Băiatul femeii de serviciu.

Ieri am şters un counter strike. Luni. Ba nu, ieri,

că s-a speriat. Nu este posibil într-o instituţie,

zice prima, care dăduse restore. Iar de noi

se ia că ne vede lumea ceaşca de cafea.