|
Jurnal
|
de andrei dobos
|
E mișcarea continuă și munca
din moment în moment și de la zi la zi.
De aici tot mai adînc, pînă la nivelurile subtile.
Apoi din nou aici. Diminețile devreme
zmeul zboară pe cale. Și e numai apă,
numai păsări, scoarță și tufiș. Nu mai
explic la nimeni nimic: las doar
mișcarea continuă și munca
din moment în moment și de la zi la zi.
Mă ascund de tăvăleală
și de zgomotul subit care apar...
| | |
| |
Pe pământ; o încercare
Poema aceea în care
toți făceam cancer.
Iubirea ne sfâșia
și în convalescență ne împrăștia.
Cornetul cu o urmă prăfuită
a ajuns lângă iarbă
și floricelele zdrelite pe asfalt.
Mă strecor pe lângă retortă
trec târâș pe sub alambic
și mă înfățișez ca la chemare.
Când odihna întârzie
mă ...
|
| |
|